O cauza pierduta..

   Am continuat sa lupt, fara sa ma opresc,

Ignorand soaptele ce imi spuneau sa ma pazesc.

Inima, pulseaza-n mine, dar nu mai simt nicio simtire,

Toate drumurile ma conduc spre despartire.

Am incercat sa te uit, dar fara reusita,

Imaginea chipului tau, in minte imi este pironita.

Fiecare gand pe care il arunc, se intoarce la tine,

Simt cum dorul si disperarea, cresc in mine.

Am sperat ca maine va fi mai bine,

Dar fantoma amintirilor revine.

Un corp gol ce se deplaseaza ca in vis,

Dar acesta este un cosmar, nu un paradis.

Am crezut prea mult in tine,

Acum am nevoie de cineva, dar cine?

Privesc fara sens, in jurul meu,

Nici nu-ti pasa, nici nu stii, cat imi e de greu.

Calator prin viata..

     O masca alba,stralucitoare ii ascundea chipul,fara sa tradeze nici-o emotie ce putea sa-l faca sa para slab sau neputincios. Focul inimii ce ardea puternic il determina sa mearga inainte trufas si ascuns,asemenea unei umbre ,fara urme sau sunete..

  Tristetea ce o purta alaturi,inflorea ,nelasandu-i o clipa de liniste ,ragaz si fericire ,sentimente interzise si dorite de orice muritor. Cei doi ochi salbatici,verzi ca smaraldul,ce straluceau in lumina Lunii,pironeau in loc orice om ce indraznea sa-i priveasca ,apoi se retrageau in cusca lor,printr-o simpla si banala clipire,lunga si anevoioasa..

Era condamnat sa fuga,sa parareasca orice lucru iubea..sa se ascunda dupa o masca ce imita privirea animalica si ucigatoare..Era un calator prin viata.

Vise desirate

Toate simturile imi spuneau ca e gresit
Ca tot ceea ce vad ,trebuie sa ia sfarsit
Dar..iluzia m-a purtat departe
Visurile devenind niste soapte

Realitatea cruda m-a lovit
Si pe pamantul rece m-a parasit
Intr-o balta de lacrimi sarate
Strangandu-se una langa alta ,picurate

Incerc sa castig o batalie
Dar ma indrept pe drumul spre nebunie
Fericirea este un taram interzis
Pe care nu am calcat,propriu-zis..

Zboara nemarginite vise
Dar care refuza sa fie scrise
Cartea vietii ramane amara
Ce n-as da sa dispara..

Stiu ca..

Stiu ca nu sunt perfecta
Si deseori ma consider defecta,
Imi spui ca ma iubesti
Dar mereu continui sa ma ranesti..

Raza de soare ma poate salva oare?
Pornesc incet,incet pe drumul spre disperare..
Inima mea in bucatele mici s-a sfaramat..
Bucatele ce sunt greu de rearanjat..

Nu pot sterge tot ce simt
Si nu pot accepta ceea ce ai devenit
Toate cuvintele dure le resimt
In mintea mea, doar scenarii urate s-au construit..

Stergandu-te din viata mea

Am fost la fel ca si un trofeu,
Acum te simti ca Prometeu.
Inima exista pentru a fi franta,
Pierdandu-te intr-o agonie crunta.

Mi-am deschis sufletul,
Fara a-mi consulta si cugetul.
A fost un pas gresit,
Si am avut doar de suferit.

Nu am sa iti mai dau satisfactia,
Sa iti vezi mergand creatia.
Am crezut ca esti altfel,
Imblanzindu-mi sufletul rebel.

Adio soptesc din departare,
Inima sfaramandu-se in continuare.
Bucatele mici incerc sa le lipesc,
Dar le vad cum se dezlipesc.

Spuneai ca am fost totul pentru tine,
Dar au fost doar vorbe cretine.
Am invatat lectia inca odata,
Greseala n-am sa o mai fac niciodata.

De persoane ca tine am sa fug,
Sperand sa fie arse pe rug.
Vreau sa sterg amintiriile cu un burete,
Sa incetez sa traiesc in trecut si in regrete.

Hmm..stand in pat si lenevind ,ca deobicei ,m-am gandit la incredere si la atasamentul pe care il simtim fata de persoanele din jur. Eu,personal am fost injunghiata pe la spate de foarte multe ori, de persoane in care aveam incredere si le consideram apropiate. Le-am spus ce aveam in cap,eu fiind o persoana directa ,cateodata nu e prea bine sa fi direct dar ,asta e. Deschizandu-le celorlalti o poarta catre sentimenele tale ,le da dreptul de a te cunoaste , sa inceapa sa se ataseze de tine , sa te iubeasca. In acelasi timp , persoane care te detesta, care vor sa profite de tine ,nu vor sta cu ochii inchisi ,ci vor lovi.
 Atunci ce poti face? Traiesti cu frica ... nu este placut cand cineva iti spune secretele tuturor, sa te uiti in ochii celorlalti si sa le simti privirea rece,ucigatoare. Sa te simti vinovat ,sa vrei sa te afunzi intr-o gaura ,unde nimeni nu te poate gasi,udand pamantul cu lacrimi reci si sarate.
Sunt doua cai, mai mari pe care le poti urma : 1. Te ascunzi in spatele unor masti, creeand un zid intre tine si ceilalti, mereu fiind persoana despre care nimeni nu stie nimic.., persoana misterioasa care atrage curiosi..
                                                                     2. Continui sa mergi inainte , cu zambetul pe buze , uitand tot ce s-a intamplat , crezand orbeste in oameni si in ceea ce transmiteau ei.

Sunt multe de spus la subiectul acesta .. dar , acum nimeni nu  mai acorda atentie cu adevarat vietii , privind intodeauna inainte spre viitor, uitand sa traiasca in prezent. :]