marți, 12 iulie 2011

Soarele

Cand te-am cunoscut,
Am zambit pentru inceput,
Eu ti-am pus o intrebare,
Tu raspunzandu-mi cu o ghicitoare:
"Cine sunt eu oare,
Calatorul ce tot dispare? "
Eu , foarte ingandurata,
I-am raspuns in soapta:
"Esti un Soare luminos
Si un frate dragastos
O iubesti pe mandra Luna,
Ce este a noptii stapana."
"Sunt un Soare minunat,
Pamantul mereu am vegheat,
Eu plec,plec departe,
Lasand-o pe sora mea ,paznic de noapte."
A spus el ,rasunator,
Lovind linistea izbitor.
Eu mi-am luat ramas-bun,
De la al zilei strabun,
El intr-o lumina m-a cufundat,
Si sus in cer el s-a aratat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu